ISSN 2457 - 3973

Margarina – bombă alimentară?! Plastic întins pe … pâine!

  1. MARGARINA

Moto: ”Orice adevăr trece prin trei stadii.

Mai întâi e ridiculizat, apoi e întâmpinat cu violență,

în cele din urmă e acceptat ca evident”.

  • Schopenhauer)

otrava

Vă propun să răspundeți la o întrebare: Ați mâncat vreodată un aliment sintetic ? Un aliment artificial ? Un aliment ”masă plastică” ? Sunt convins că toți ați răspunde: categoric NU ! Oare așa să fie ? Să vedem mai jos.

Margarina, se folosește pentru gătit, pentru copt și pentru uns. În comerț ne sunt prezentate (pentru consum) multe sorturi de margarină, provenită de la tot atâția producători, autohtoni și din exterior. Toate sorturile de margarină au un aspect comercial, atrăgător, apetisant, ce ne îndeamnă la consum. Dar, așa cum am amintit, margarina se folosește pentru gătit, copt și uns. Ea se găsește în foarte multe alte produse de pe rafturile magazinelor și a supermarketurilor, ca: prăjituri, croissante, cremele de uns pe pâine, produsele de panificație, chipsuri, snacksuri, ciocolată, biscuiți, pateuri, produse de tip fast food… și lista poate continua. Nu există om să nu fi mâncat din produsele amintite !…

Dar, ce este MARGARINA ?

Margarina a apărut ca un înlocuitor al untului. În anul 1869, chimistul francez Hyppolyte Mege-Mouries a hidrogenat lipidele animale (în special grăsimea de vită) în prezența catalizatorilor de Co, Ni și Pt, obținând o masă alb-gălbuie, asemănătoare untului. Margarina este primul aliment sintetic (artificial) !

Franța vinde brevetul Olandei în 1871 și Statelor Unite ale Americii în 1873. Olanda și SUA sunt primele țări ce au produs margarina la scară industrială, folosită cu succes în cele două războaie mondiale, datorită prețului scăzut. Untul era prea costisitor și mult prea rar…

După al doilea război mondial, margarina se obține prin hidrogenarea uleiurilor vegetale sau din amestecuri de uleiuri vegetale cu seuri, devenind un aliment în sine. Încă din jurul anului 1960, se cunoștea deja impactul negativ al acestui produs alimentar asupra sănătății. Totuși este foarte promovat ca un produs de origine vegetală favorabil sănătății și accesibil ca preț, beneficiind de piețe de desfacere din ce în ce mai extinse, încât în anii 1990 popularitatea margarinei atinge apogeul. După anul 1990, numeroși cercetători de pe toate meridianele lumii (voci autorizate), au atras și atrag atenția cu argumente științifice, asupra impactului negativ al margarinei asupra sănătății.margarina

Compoziția margarinei este asemănătoare cu compoziția untului: apă, lipide, proteine, glucide. Diferențe apar la acizii grași din compoziția trigliceridelor. Astfel, pe parcursul procesului de hidrogenare, iau naștere ”acizi grași TRANS”, dăunători sănătății. În margarină se mai adaugă și alți compuși ca:

  • proteine din lapte,
  • coloranți ( beta caroten),
  • aromatizanți (sare, diacetil, acid butiric, etc.),
  • emulgatori (monoacilglicerol, diacilglicerol, lecitină),
  • vitamine liposolubile sintetice (A, D),
  • acizi omega 3.

margarina 1

Specialiștii români în alimentație sau în bolile de nutriție (E. Rădulescu, G. Niac, Gh. Mencinicopschi și alții) susțin că margarina supune organismul la riscuri la fel de periculoase ca și fumatul. Dar, fumatul este interzis minorilor, în timp ce margarina este liberă și chiar indicată, dacă nu luăm după mesajele publicitare. Astfel, margarina consumată:

  • îngrașă,
  • favorizează și menține celulita,
  • dăunează sarcinii și fătului,
  • își transmite nocivitatea prin laptele matern,
  • dezvoltă rezistență la insulină,
  • este cauză majoră a diabetului zaharat tip II,
  • crește riscul cancerului mamar, cancerului uterin și cancerului de prostată,
  • crește colesterolemia și trigliceridemia,
  • favorizează și grăbește instalarea aterosclerozei,
  • dezvoltă dermatite, în special la copii, prin carență de acid linoleic (Vitamina F),
  • perturbă digestia,
  • provoacă scleroza vaselor cu consecințe asupra inimii, creierului și sistemului circulator, lista putând continua.margarina 2

Prezentăm mai jos, o etichetă de margarină cu ingredientele specificate:

  • apă
  • uleiuri vegetale și grăsimi vegetale interesterificate
  • sare
  • emulgatori (poliglicerol, poliricinoleat E476, mono și digliceride ale acizilor grași E471)
  • acidifiant (acid citric E330)
  • coloranți (anatto E160B, curcumină E100)
  • aromă
  • antioxidant (butilhidroxitoluen E321)
  • A, Vit. D (sintetice)

Prof. Gh. Mencinicopschi afirmă că margarina ocupă un loc de top în ”intoxicația prin reclame” care se face în scopul promovării produselor alimentare nesănătoase.

Când este vorba de margarină, ”o vacă este mai de încredere decât un chimist” ! (Kris Gunnars)

Deci, ați mâncat vreodată un aliment sintetic ?

Răspuns: categoric DA, toți am consumat și consumăm această adevărată BOMBĂ ALIMENTARĂ numită MARGARINĂ. De noi depinde dacă renunțăm sau nu. ”Cunoașterea ne face liberi și sănătoși” !

prof. Dumitru Nastasă, toxicolog/farmacolog

Read Previous

Seceta scumpește mâncarea în Neamț! Deficit de 60 litri de apă pe metru pătrat!

Read Next

Este adevărat! Drumul până Cercul Gospodinelor a fost refăcut!

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *