Preşedintele PNL Neamţ, Laurenţiu Dan Leoreanu: „România are nevoie de un guvern funcţional”
Agenția Națională de Presă AGERPRES a semnat un contract major de finanțare care vizează digitalizarea arhivei instituției.
Scopul principal este conservarea și valorificarea acesteia ca serviciu de interes public.
Contractul a fost încheiat cu Autoritatea pentru Digitalizarea României.
Aceasta acționează ca Organism Intermediar pentru Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021-2027 (PoCIDIF).
Finanțare europeană nerambursabilă
Proiectul cu codul SMIS 349517 va fi implementat pe parcursul a 36 de luni.
Perioada de desfășurare este 28 septembrie 2026 – 28 septembrie 2029.
Valoarea totală a investiției se ridică la 7.529.934,73 lei, finanţare nerambursabilă.
Peste 5,6 milioane de lei provin din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), iar restul de la bugetul de stat.
Premieră pentru agenția națională
Acest proiect reprezintă un moment de cotitură pentru AGERPRES.
Directorul general al instituției, Claudia-Victoria Nicolae, a explicat importanța noului statut: „Este primul proiect european în care AGERPRES trece din postura de partener în cea de coordonator și beneficiar. În ultimii ani am lucrat alături de agenții de presă europene în proiecte finanțate de Comisia Europeană. Acum facem pasul următor: ne asumăm conducerea întregului proiect și responsabilitatea de a-l duce până la capăt, cu rezultate concrete”.
Memoria României, salvată de la degradare
Arhiva foto a AGERPRES cuprinde aproximativ 4,5 milioane de imagini.
Acestea sunt stocate pe plăci de sticlă, filme și diapozitive realizate între 1927 și 2003.
Există, de asemenea, o uriașă arhivă de știri pe hârtie, telex și fax.
În prezent, acest patrimoniu este expus degradării și nu poate fi consultat.
Claudia-Victoria Nicolae a subliniat impactul deschiderii acestor arhive către public: „Arhivele AGERPRES nu vor mai rămâne închise în sertarele metalice ale Agenției. Le deschidem lumii, în format digital, pentru ca publicul să poată descoperi istoria României prin imaginile și textele strânse de AGERPRES încă din 1889, anul înființării Agenției. Este memoria unei țări, păstrată în documente și imagini, un reper al timpului și o mărturie a transformărilor prin care a trecut România. Avem responsabilitatea de a duce această memorie mai departe și de a o face accesibilă tuturor. Într-o perioadă în care suntem tot mai adesea puși în situația de a ne întreba ce este real și ce nu, aceste documente devin mai mult decât o arhivă: devin dovezi ale timpului și un reper important în lupta cu dezinformarea și știrile false”.
Un instrument modern împotriva știrilor false
Directorul general al Organismului Intermediar pentru Promovarea Societății Informaționale (OIPSI), Ana-Maria Bușoniu, a punctat la rândul său, pentru AGERPRES, necesitatea acestui demers tehnologic: „Proiectul Digitalizarea arhivei Agenției Naționale de Presă AGERPRES în scopul conservării și valorificării acesteia ca serviciu de interes public în beneficiul cetățenilor, al cercetării, al entităților publice și private’, cod MySMIS 349517, este un exemplu în utilizarea fondurilor europene pentru digitalizare și conservarea memoriei istorice a României, în scopul de a o face accesibilă tuturor, oferind totodată instrumente moderne împotriva dezinformării. Susținem necesitatea implementării lui și ne dorim ca rezultatele să devină un serviciu public transformat digital de referință”.
Ce presupune tehnic digitalizarea
Până la finalul celor trei ani, proiectul va aduce online 100.000 de fotografii și 100.000 de texte istorice. Totul va fi accesibil oricărei persoane conectate la internet.
Vor fi dezvoltate trei platforme software distincte:
- O platformă de arhivă și vizualizare a imaginilor.
- O platformă de verificare a autenticității prin inteligență artificială și blockchain.
- Platforma „Știrea zilei” pentru certificarea digitală a conținutului jurnalistic.
Întregul sistem va fi protejat de o infrastructură avansată de securitate cibernetică.
AGERPRES estimează că va atrage peste 12.000 de utilizatori pe an în timpul implementării și aproximativ 68.000 de utilizatori anual după finalizare.
(Sursa info şi foto: AGERPRES)









