ISSN 2457 - 3973

DNA investighează rețeta perfectă pentru milioane de euro fără licitație: lucrări pe situații de urgență!

Necazul unora, bucuria altora. Cam așa ar putea fi descrise situațiile apărute în urma inundațiilor. Pentru că viiturile aduc odată cu necazurile și milioane de euro. Necazurile pentru oamenii simpli, milioanele pentru ”băieții deștepți”.

Dar cum arată ”rețeta perfectă” pentru a pune mâna pe lucrări care însumate ajung la sume fabuloase care, în alte condiții, ar condiționa licitații? Pentru că acum ne referim la încredințări directe, fără licitațiile care presupun caiete de sarcini, firme care ar putea da peste cap jocurile sau care refuză să dea zeciuiala, firme care nu caută profituri duble ci se mulțumesc cu un profit decent, etc.

Primii care intră în joc (după inundații) sunt membrii comisiilor de constatare a pagubelor, simpli lefegii. Prefectul dă un ordin prin care se constituie aceste comisii formate din reprezentanți ai mai mult instituții deconcentrate. Din comisie mai fac parte și reprezentanți ai primăriei unde au avut loc inundațiile. Cu toții merg pe teren și constată faptic pagubele: drumuri, poduri, șanțuri, rigole, etc. Apoi, niște ”specialiști” evaluează financiar pagubele și le trec într-un raport. Că pe hârtie e mai mult decât în realitate, nu putem acuza, nu suntem de specialitate.

Apoi se întocmește un raport complet care este aprobat de membrii Comitetului Județean pentru Situații de Urgență. Membrii CJSU merg pe buna credință a celor care au întocmit proiectele și le votează fără a analiza, fără a pune întrebări. Oricum ar fi retorice.

Întrebări nu pune nici presa pentru că nu e anunțată de ședințele CJSU cu proiecte de alocări financiare, din motive lesne de înțeles. Sau, dacă află, știrile capătă conotații pozitive în sensul că cineva, total dezinteresat, s-a dat peste cap pentru binele județului. Noi nu zicem că nu ar fi așa.

Odată trecut de votul CJSU, proiectul cu propunere de alocare a banilor pentru lucrările de infrastructură din fondul de rezervă al Guvernului este trimis la București. Dacă ai pe cineva în zona Guvernului care să știe să facă lobby (sub toate formele lui), banii nu întârzie să apară în județ printr-o Hotărâre de Guvern. Aici avem 2 direcții pe care sunt alocate direct fondurile pe situații de urgență: ministerului de profil dacă este vorba de lucrări sau investiții la obiective aflate în proprietatea statului sau unității administrativ teritoriale, în cazul în care aceasta este proprietar.

Astăzi ne referim la unități administrativ teritoriale, adică la Consiliul Județean și primării.

Odată venite fondurile de la Guvern, se caută firme de profil (cu pedigree) care au capacitatea tehnică să execute în regim de urgență proiectul, iar contractele se semnează în urma unor negocieri directe.

Dacă președintele Consiliului Județean este și șeful de partid al primarilor unde au fost alocate fonduri, ecuația se simplifică și ”negocierea” se face la pachet. De ce să-și mai bată capul primarul când poate primi direct soluția de la șeful său?…

Că aceeași firmă este agreată pentru a rezolva mai toate problemele pe situații de urgență, e un semn de întrebare pe care și procurorii DNA au început să și-l pună mai demult. Iar din februarie au început chiar să ceară documente oficiale!

E doar o coincidență, ca multe altele, când vezi că harta politică a primăriilor unde lucrează aceeași firmă coincide cu cea a președintelui Consiliului Județean. De legături de rudenie nu vorbim acum. Sau că firma care ia lucrările are documentația pregătită dinainte de a se aloca fondurile. Ba chiar și organizarea de șantier, în anumite situații asupra cărora vom reveni.

De regulă, lucrările nu sunt mari ci au valori de 70.000 – 100.000 de euro fiecare. Aici o porțiune de dum județean sau comunal, dincolo un șanț sau un pod, și tot așa. Dar când tragi linie, se ajunge rapid la un milion de euro.

Ce mai poți face? Păi, de exemplu, să subcontractrezi lucrarea luată pe situații de urgență. Adică firma-mamă ia cam toate contractele și le subcontractează unor firme mai mici, locale, eventual controloate de primari. Firma-mamă își ia partea leului fără să facă nimic, firmele mici lucrează pe un profit minim, toată lumea e mulțumită.

Cam așa arată ”rețeta perfectă” prin care se fac bani frumoși din lucrări pe situații de urgență. Noi nu spunem că ar fi ceva ilegal. Nu știm însă la ce concluzie vor ajunge procurorii DNA!

Read Previous

Din nou COD PORTOCALIU de furtuni pentru județul Neamț

Read Next

Un bărbat din Piatra-Neamț a ucis cu toporul un bătrân iar pe fiica acestuia a rănit-o grav

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *