- Ce sunt drogurile ?
Literatura de specialitate, defineşte drogul din mai multe puncte de vedere, definiţii care se completează unele pe altele, acceptate în unanimitate.
În medicină, prin drog se înţelege un produs medicamentos – natural, de semisinteză sau de sinteză chimică. În general, medicamentul mai este desemnat cu numele de drog. Termenul provine de la fragmente de o anumită dimensiune din plante medicinale, uscate, folosite la prepararea medicamentelor. În literatura medicală franceză, prin drog se desemnează un medicament brut, neprelucrat, de fapt – materia primă pentru fabricarea medicamentelor.
Tot literatura medicală, desemnează prin sintagma drog – o substanţă puternic activă, capabilă să modifice starea conştienţei. Deosebim în acest context, droguri dure şi droguri uşoare.
În sensul consumului ilicit de droguri, prin drog înţelegem orice substanţă care poate produce o stare de dispoziţie fizică şi/sau psihică şi care poate genera o toxicomanie, indiferent de tipul substanţei în cauză (excitantă, deprimantă sau halucinogenă).
Tot în acest context, drogul este o substanţă a cărui folosinţă se transformă în obicei şi care afectează direct creierul şi sistemul nervos, schimbă dispoziţia, percepţia şi/sau starea de conştienţă.
Drogul mai este definit ca orice substanţă care, introdusă într-un organism viu, îi poate modifica acestuia percepţia, umoarea, comportamentul ori funcţiile sale cognitive sau motrice.
Se recomandă înlocuirea termenului de drog cu termenul de substanţă psihoactivă. Experţii OMS precizează substanţele sau clasele de substanţe psihoactive a căror administrare poate produce tulburări mintale şi tulburări de comportament şi, bineînţeles, stare de dependenţă: alcoolul, opiaceele, derivatele canabisului, sedativele, hipnoticele, cocaina, halucinogenele, tutunul, solvenţii volatili, alte substanţe psihoactive şi substanţe din diferite clase, utilizate în asociere.
Drogul este prin excelenţă o substanţă toxică, solidă, lichidă sau gazoasă, care, introdusă în organism, este capabilă să pătrundă în Sistemul Nervos Central şi să-l influenţeze în sens excitant, deprimant sau psihodisleptic (halucinogen), modificând imaginea asupra propriei persoane şi asupra realităţii înconjurătoare, ducând la obişnuinţă şi dependenţă fizică şi/sau psihică.
Nu există la ora actuală o definiţie clară şi completă a drogurilor, cuvântul drog fiind asociat cel mai frecvent cu noţiunea de „ilegal”.
* Semne şi simptome prezentate de consumatorul de droguri :
- Schimbări în dispoziţia psihică
- Somnolenţă, apatie, lipsa apetitului
- Oboseală cronică
- Lipsa concentrării
- Scăderea inteligenţei
- Pierderi de memorie
- Halucinaţii, delir
- Lipsa interesului pentru activităţi, prieteni, familie
- Absenţe nejustificate de la muncă şi de acasă
- Irascibilitate, agresivitate
- Lipsă de coordonare motorie
- Accese de tuse, strănut
- Facies palid, ochi roşii, obosiţi
- Alte semne şi simptome, care au mai puţină legătură cu tema de faţă.
În categoria drogurilor sunt incluse şi o serie de medicamente care conţin ca principiu activ farmacologic substanţe psihoactive, substanţe capabile să influenţeze Sistemul Nervos Central în sens excitant, deprimant sau psihodisleptic (halucinogen), substanţe care modifică stările psihice şi mentale ale individului consumator, medicamente despre care publicul nu cunoaşte amănunte.
Important este ca noi toţi să acumulăm noţiuni despre droguri şi ce este mai important, să acceptăm că unele substanţe pe care le folosim în mod curent şi care fac parte din marea familie a drogurilor, ar putea să ne creeze neplăceri nouă şi celor din anturajul nostru. Aş aminti aici: alcoolul (cel mai vechi şi mai parşiv drog), cafeaua, tutunul, dintre cele mai uzuale.
- Drogurile şi accidentele rutiere :
Considerând starea unui consumator de droguri, ne imaginăm riscul accidentelor rutiere care se petrec astăzi în traficul intens de vehicule cu motor.
Pe şosele, conducătorul auto care a consumat drogul psihotrop, are o tendinţă marcată de a uita că nu este singur. De aici excesul de viteză, depăşiri fără asigurare, nerespectarea regulilor de prioritate, factori frecvenţi în provocarea accidentelor rutiere.
Când drogul determină o stare de excitaţie, subiectul devine impulsiv, exacerbând autoîncrederea, ceea ce duce la nerespectarea normelor de circulaţie şi securitate a conducerii, în consecinţă la creşterea riscului de accident. Are loc şi o creştere a motilităţii spontane, a nechibzuinţei şi a lipsei de simţ de răspundere.
Accidentul de circulaţie este o adevărată boală a civilizaţiei moderne, afectând grupa activă de vârstă şi constituind prima cauză de deces a tinerilor.
Accidentele rutiere reprezintă una din principalele probleme de sănătate publică ale societăţii noastre. De aceea cunoaşterea adevăratelor cauze şi combaterea atitudinii fataliste sunt premise pentru scăderea morbidităţii şi mortalităţii cauzate de traficul rutier.
O evaluare a costurilor consumului de droguri este foarte dificilă. Trebuie luat în calcul nu numai costul direct (costul sanitar, cheltuieli cu accidentele, de justiţie etc.) ci şi costul economic (absenteism, oprirea lucrului) şi social (repercusiuni familiale, violenţe). Anumite elemente sunt greu de calculat iar în cazul accidentelor rutiere la responsabilitatea drogului se mai adaugă şi alţi factori.
Date asupra accidentelor rutiere imputabile drogurilor se pot obţine în numeroase ţări plecând de la statisticile ţinute de poliţie sau de către societăţile de asigurare a automobilelor.
La noi, se cercetează numai consumul de alcool, în cazul unui accident rutier. Oare este corect ? Oare numai alcoolul generează accidente de circulație ? Dacă analizăm comportamentul conducătorilor auto implicați în accidente, putem descoperi unele semne și simptome caracteristice consumului de droguri, altele decât alcoolul. Se investighează toate aceste aspecte în Laboratoarele de toxicologie ale Institutelor de medicină legală ? Zilnic, pe toate categoriile de drumuri publice din România se înregistrează accidente de circulație, soldate cu pagube materiale, cu pierderi de vieți omenești și răniți. Oare nu ar trebui să facem mai mult în ceea ce privește prevenirea accidentelor, dar și în investigarea acestora ?
Este suficient să se rețină permise de circulație auto numai pentru consumul de băuturi alcoolice ?
