Ciprian Șerban și Adrian Păduraru – Calea Sigură pentru Neamț, din Parlamentul României
Cea mai mare colecție de artã eneoliticã din sud-estul Europei se aflã la Piatra-Neamț, în cadrul Muzeului Cucuteni, parte a Complexului Județean Muzeal Neamț. Muzeul împlinește, astăzi, 10 ani de la inaugurare.
Arheologul Daniel Garvăn, specialist în Cultura Cucuteni, a declarat că între artefactele cu o vechime de aproape 7.000 de ani se disting celebrele ‘Hora de la Frumușica’, ‘Soborul Zeițelor’ sau ‘Gânditorul de la Târpești’, piese care au suscitat interesul și imaginația arheologilor prin expresivitatea lor.
Așezarea eponimă a culturii Cucuteni, situată astãzi în punctul Cetățuia a comunei ieșene Bãiceni, a fost descoperitã în anul 1884 de Theodor Burada. Primele cercetãri au fost realizate însã de Nicolae Beldiceanu și Grigore Buțureanu, în anul 1885. Muzeul de la Piatra Neamț a fost inaugurat 120 de ani mai târziu, în anul 2005. Acesta se aflã într-o clãdire de patrimoniu, construitã în anul 1930, fost sediu al Bãncii Naționale a României. De altfel, în interior se mai disting seifurile cu gratii în care erau ținuți banii sau valorile statului român și în care acum sunt artefacte neprețuite.
Alegerea acestui sediu nu a fost deloc întâmplãtoare și nu ține neapãrat de siguranța pe care o conferã clãdirea ci de zona în care este amplasat, fiind în centrul istoric al municipiului Piatra-Neamț.
Arheologul Daniel Garvãn spune cã artefactele sunt privite ca niște obiecte de artã.
„Muzeul de Artã Eneoliticã Cucuteni constituie în prezent un unicat la nivel național, prin tematica abordatã, fiind în același timp un muzeu de istorie, dar și de artã, ce adãpostește în prezent cea mai importantã colecție de artã eneoliticã din sud-estul Europei. Aceasta este dedicatã exclusiv artei cucuteniene, cu cele douã componente de bazã ale sale, arta decorativã și arta figurativã, aici fiind expuse în prezent cele mai spectaculoase artefacte, ce constituie veritabile obiecte de prestigiu, aparținând Complexului Cultural Precucuteni – Cucuteni – Tripolie, în fapt cea mai importantã și spectaculoasã civilizație preistoricã europeanã. Sunt valorificate expozițional deopotrivã obiecte tridimensionale și materiale fotodocumentare, aparținând tuturor fazelor și etapelor de evoluție ale acestei civilizații, de pe întregul sãu areal. Cucuteni înseamnã ceramicã pictatã și statuete pentru cã celelalte artefacte se regãsesc în toate culturile. Nu știm dacã la vremea aceea, ceramica pictatã a fost privitã ca obiecte de artã, realizate în acest scop sau dacã au fost obiecte de uz cotidian. Este o întrebare la care nu vom avea rãspuns’, a declarat arheologul Daniel Garvãn.
Unicitatea dar și vechimea artefactelor au fãcut ca acestea sã fie solicitate în cadrul unor expoziții internaționale, cele mai importante exponate fiind admirate în SUA, Elveția, Vatican, Grecia sau Polonia.
Unele dintre obiecte au și o istorie contemporanã, așa cum este cea a Horei de la Frumușica.
Istoricii spun cã în 1973, când a fost înființat Muzeul Național de Istorie, au fost strânse piese spectaculoase de la mai multe muzee și a fost solicitatã și Hora de la Frumușica. Restauratorul ei, arheologul Aurel Buzilã, a fãcut o copie fidelã a acesteia și a trimis replica la Muzeul Național de Istorie, fãrã ca cineva sã sesizeze acest aspect, astfel cã inaugurarea muzeului s-a fãcut cu un exponat copie a artefactului.
Muzeul de Artã Eneoliticã Cucuteni adãpostește în prezent cea mai importantã colecție de artã eneoliticã din sud-estul Europei fiind dedicatã exclusiv artei cucuteniene, cu cele douã componente de bazã ale sale – arta decorativã și arta figurativã – aici fiind expuse în prezent cele mai spectaculoase artefacte, ce constituie veritabile obiecte de prestigiu, aparținând Complexului Cultural Precucuteni-Cucuteni-Tripolie, în fapt cea mai importantã și spectaculoasã civilizație preistoricã europeanã.
Sunt valorificate expozițional deopotrivã obiecte tridimensionale și materiale fotodocumentare, aparținând tuturor fazelor și etapelor de evoluție ale acestei civilizații, de pe întregul sãu areal.
În subsolul clãdirii funcționeazã un impresionant depozit de piese arheologice, precum și laboratorul de restaurare-conservare; parterul și etajul 1 sunt ocupate de expoziția permanentã, dispusã în cadrul a trei sãli. La parter existã și un seif, în care erau pãstrate anterior bunurile de valoare ale bãncilor ce și-au avut sediul aici, și în care sunt depozitate în prezent artefacte cucuteniene. La etajul întâi este amenajat un modern centru multimedia, ce funcționeazã în douã sãli, acesta fiind dotat cu aparaturã electronicã audio-video de ultimã generație, necesarã prezentãrii de materiale pe suport electronic.
Etajul al doilea este destinat expozițiilor temporare, care se succed în permanențã, în cuprinsul a douã sãli și a unui hol.
Sala întâi, situatã la parter, este dedicatã istoricului cercetãrilor culturii Cucuteni. Printr-o serie de materiale grafice sunt ilustrate portretele unor personalitãți marcante ale arheologiei românești și nu numai, precum și principalele etape ale cercetãrii acestei civilizații. Așa cum era și firesc a fost subliniat rolul principal pe care Muzeul de Istorie și Arheologie Piatra Neamț l-a avut de-a lungul timpului în cercetarea și valorificarea patrimoniului cultural cucutenian. De asemenea, sunt trecute în revistã cele mai importante manifestãri cultural-știinþifice referitoare la cultura Cucuteni. Totodatã, sunt expuse principalele lucrãri monografice și de sintezã, cataloage și culegeri de studii și articole prin intermediul cãrora au fost valorificate publicistic descoperirile efectuate de-a lungul timpului în întreg arealul cucutenian.
Sala a doua, aflatã tot la parter, este dedicatã în exclusivitate artei decorative cucuteniene, reprezentatã cel mai adesea de decorul pictat al vaselor, nelipsind însã nici cel adâncit, incizat și canelat. Astfel, este evidențiatã practic aproape întreaga varietate de forme și decoruri, remarcându-se în acest sens, în principal cele patru categorii de vase, cu destinație probabil culticã, specifice doar acestei civilizații: vasele-coroanã, vasele-binoclu, vasele-horã și vasele cu suport și colonete, cel descoperit în așezarea de la Izvoare reprezentând chiar sigla Complexului Muzeal Județean Neamț.
În sala a treia, situatã la etajul întâi, adãpostește capodoperele artei decorative cucuteniene, ilustratã de reprezentãrile plastice antropomorfe, zoomorfe și ornitomorfe, de sine-stãtãtoare sau pictate pe vase, protome aplicate în relief pe pereții exteriori ai unor vase, machete de sanctuare și diferite obiecte de podoabã și cult. Dintre acestea se remarcã în mod deosebit celebrele complexe de cult cucuteniene de la Poduri și Ghelãiești.
Sala a patra, de la etajul al doilea, este dedicatã exclusiv expozițiilor temporare, care însã se succed permanent. În acest fel avem posibilitatea de a expune, pe o perioadã destul de îndelungatã, și alte tipuri de piese caracteristice mediului cultural cucutenian, descoperite în cadrul unor stațiuni cercetate de specialiști aparținând altor instituții de profil din țarã.
Prima dintre expozițiile temporare gãzduite de Muzeul de Artã Eneoliticã Cucuteni este cea intitulatã Capodopere cucuteniene din situl de la Scânteia, județul Iași, o așezare datând din prima fazã de evoluție a culturii Cucuteni, deținãtoare a unui patrimoniu deosebit de bogat și spectaculos, aflat în colecțiile Institutului de Arheologie și Muzeului de Istorie din cadrul Complexului Muzeal Național ‘Moldova’, din Iași, cercetatã minuțios de mai mulți ani de cãtre reputata specialistã dr. Cornelia-Magda Lazarovici.
Ulterior, aici a fost gãzduitã expoziția Artã și Pasiune, ce reunea cele mai valoroase exponate cucuteniene aparținând Fundației ‘Cucuteni pentru Mileniul III’ din București, aparținând tuturor etapelor și fazelor de evoluție din arealul românesc al acestei civilizații. În prezent, în sala a patra se regãsesc aproximativ 500 de exponate valoroase descoperite în ultimii ani în cadrul celei mai importante așezãri cucuteniene de pe actualul teritoriu al României, iar în holul alãturat sunt ilustrate o serie de aspecte ale mai vechilor cercetãri arheologice efectuate aici sub conducerea doctorului Dan Monah, toate acestea fiind incluse în cadrul expoziției omagiale Poduri-Dealul Ghindaru. 30 de ani de la primele cercetãri arheologice.
Sala a cincea, situatã de asemenea la etajul al doilea, și holul au ilustrat inițial câteva dintre capodoperele din arealul tripolian aflat în afara granițelor României, reunite în expoziția foto-documentarã Artã eneoliticã Cucuteni-Tripolie din Republica Moldova și Ucraina. Aceasta includea deopotrivã diferite categorii de vase, reprezentãri plastice antropomorfe și zoomorfe, machete de sanctuar, obiecte de podoabã și cult, între care se evidențiazã depozitul de tezaur de la Cãrbuna, Republica Moldova. De asemenea, sunt ilustrate câteva personalitãți care s-au remarcat prin intermediul cercetãrilor efectuate de-a lungul timpului în arealul tripolian, precum și reconstituiri grafice ale așezãrilor-gigant.
Ulterior, în cadrul sãlii 5 au fost etalate o serie de artefacte aparținând civilizațiilor Boian, ceramicii liniare, Precucuteni și Stoicani-Aldeni-Bolgrad, incluse în cadrul expoziþiei intitulate Precucuteni. Originea unei mari civilizații, organizatã cu sprijinul Muzeului ‘Carpaþilor Rãsãriteni’ din Sfântu Gheorghe și a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie din Ploiești.
În prezent, în cadrul aceluiași spațiu expozițional se regãsesc piese valoroase aparținând unora dintre cele mai strãlucite civilizații preistorice continentale – Gumelnița și Cucuteni, Strãvechi civilizații ale Europei, expoziție realizatã cu sprijinul Muzeului Județean Teleorman din Alexandria.
Majoritatea artefactelor expuse au fost descoperite în urma cercetãrilor arheologice efectuate de-a lungul timpului de cãtre specialiștii instituției și colaboratorii sãi – remarcabile personalitãți ale arheologiei românești – în special în cadrul de acum celebrelor așezãri cucuteniene de pe actualul teritoriu al județului Neamț, respectiv Izvoare, Târpești, Bodești, Piatra Șoimului, Ghelãiești, Traian, Vãleni, dar și din afara acestuia – Trușești și Târgu Ocna. Acestora li se adaugã tell-ul de la Poduri, județul Bacãu, care reprezintã cea mai importantã așezare aparținând complexului cultural Precucuteni-Cucuteni-Tripolie din România și una dintre cele mai importante din Europa, remarcabil prin cantitatea, diversitatea și calitatea vestigiilor cucuteniene din cadrul sãu, considerat sit de importanțã națþionalã.
În cei 10 ani de la inaugurarea sa și pânã în prezent, Muzeul Cucuteni s-a fãcut remarcat prin unicitatea sa, devenind astfel una dintre cele mai apreciate și vizitate instituții de profil din România, în acest fel având o contribuție importantã la afirmarea municipiului Piatra-Neamț ca important centru cultural-științific și turistic, atât în țarã, cât și în strãinãtate. În toatã aceastã perioadã, iubitorii de culturã, din țarã sau din strãinãtate, au rãmas plãcut impresionați de comorile de neprețuit adãpostite aici, mulți dintre aceștia adresându-ne gândurile lor bune în Cartea de Onoare a unitãții. Recunoașterea valorii deosebite, culturale, științifice și artistice, a Muzeului de Artã Eneoliticã Cucuteni, care i-a adus consacrarea definitivã în peisajul cultural românesc și internațional, a fost onoratã prin acordarea, de cãtre Ministerul Culturii și Cultelor, în 2006, a premiului Iulian Antonescu, pentru proiectul de management în domeniul muzeografiei și a volumului ce îl însoțește, intitulate Primul muzeu Cucuteni din România.
Muzeul de Artã Eneoliticã Cucuteni din Piatra-Neamț poate fi vizitat, în perioada aprilie-septembrie între orele 10.00 – 18.00, iar în perioada octombrie-martie între orele 09.00 – 17.00, taxa fiind de 2 lei pentru adulți și 1 leu pentru elevi și studenți.