ISSN 2457 - 3973

Opt zone cu risc major de căderi de pietre, în Cheile Bicazului

În Cheile Bicazului sunt opt zone cu risc major de căderi de pietre şi arbori, pe carosabil.

Aceste aspecte au fost subliniate de expertiza tehnică realizată la solicitarea Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere şi prezentată în cadrul unei şedinţe la Prefectura Neamţ.

Probele prelevate și cartografierea versantului cu drone au evidențiat necesitatea unor lucrări ample de consolidare.

Pentru Zona 1 (km 27+838.50 – 28+950), se recomandă montarea unui sistem de plase ancorate de înaltă rezistență pe suprafața versantului pentru prevenirea căderii fragmentelor stâncoase și a unui sistem de bariere de retenție flexibile, de înaltă rezistență, la partea superioară a versantului sau pe suprafața vertical a acestuia. A doua variantă pentru prevenirea accidentelor include și torcretarea suprafeței versanților cu betoane (nu este agreată, pentru că ar avea un impact negativ asupra specificului zonei).

Soluția recomandată pentru Zona 2 (km 28+040 – 28+078) presupune plase de protecție ancorate de înaltă rezistență pe suprafața versantului pentru eliminarea riscurilor de prăbușire, pe o lungime de circa 40 m. Suprafața totală se stabilește ulterior, în viitoarele faze de proiectare sau după realizarea lucrărilor de derocare și curățare. A doua variantă ar include și efectuarea unei torcretări cu beton, după placarea versantului cu plase (variantă neagreată în această fază a demersurilor).

În Zona 3 (km 28+510 – 28+575), unde drumul național se îngustează și circulația rutieră se desfășoară pe o singură bandă, iar de pe suprafața versanților se desprind fragmente stâncoase, Din Expertiza Tehnică reies două variante. Prima, demolarea versantului instabil de pe partea stângă și montarea unui sistem de plase ancorate de înaltă rezistență pe versantul de pe partea dreaptă, plus bariere de retenție flexibile contra căderii de roci. Prefectul Adrian Bourceanu apreciază că ar fi o intervenție dificilă și riscantă. A doua variantă include realizarea unei structuri de sprijin de tip polată (tunel), pe o lungime de circa 65 m. Pentru această zonă, încă nu s-a stabilit măsura de intervenție.

Pentru Zona 4 (km 28+940 – 29+230), varianta recomandată include plase de siguranță, bariere de retenție pentru protejarea platformei drumului și realizarea unei structuri de sprijin masiv cu fundație directă pentru a preveni eventuale desprinderi și alunecări de arbori și/sau fragmente stâncoase pe suprafața părții carosabile.

Pentru Zona 5 (km 29+268 – 29+685) se recomandă plase de siguranță ancorate pe masivul stâncos, bariere de retenție pe taluz, pentru prevenirea desprinderii blocurilor de rocă și o structură de sprijin (circa 25 m) la marginea platformei drumului.

În Zona 6 (km 30+075 – 30+550), soluția recomandată de experți cuprinde și instalarea unui sistem de plase de înaltă rezistență, sub forma unei copertine transversale drumului national (lucrare de noutate absolută în România). Varianta a doua de intervenție presupune o structură masivă din beton.

Pentru Zona 7 (km 30+550 – 31+175) și Zona 8 (km 31+175 – 31+842), expertiza tehnică recomandă instalarea unor plase de înaltă rezistență sub forma unor copertine transversale, iar la nivelele intermediare ale versanților- bariere flexibile contra căderilor de roci. Alternativa ar fi tot structuri de sprijin din beton armat de tip Polată.

În cadrul ședinței din 27 ianuarie, s-au agreat soluțiile cele mai puțin invazive, care prevăd utilizarea plaselor de protecție și a barierelor de retenție.

Această expertiză reprezintă baza pentru măsuri concrete, menite să prevină tragedii. Acum avem un plan clar și putem trece la următorii pași. Cheile Bicazului nu reprezintă doar un drum, ci și o punte între oameni, natură și istorie. Este de datoria noastră să protejăm această comoară a naturii și viețile celor care tranzitează această zonă”, a declarat prefectul Adrian Bourceanu.

Urmează realizarea unui studiu DALI, cu termen de finalizare estimat la 2-3 luni, potrivit reprezentanților CNAIR. După această etapă, va urma faza de proiectare propriu-zisă, iar lucrările efective ar putea începe în 2026.

Reamintim că în ultimii ani au existat mai multe incidente, în urma căderii pietrelor de pe stâncile din Cheile Bicazului.

În 2022, un turist din Iaşi a fost transportat la spital în comă profundă, după ce o bucată de rocă i-a căzut în cap.

Articolul anterior

Întrerupere temporară furnizare apă pe străzile Aleea Plaiului, Dumbravei și cartier Capșa din Bicaz

Articolul următor

Ard trei case la Roznov

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *