Semne și simptome ale persoanelor care consumă droguri!

 

Precizăm de la început că toate semnele ce vor fi prezentate trebuiesc interpretate cu mare atenţie, în funcţie de fiecare individ cu trăsăturile sale specifice. Unele din afirmaţiile de mai jos, ar putea să facă parte dintr-un comportament normal al unui individ. Este necesar să cunoaştem foarte bine comportamentul unui tânăr, personalitatea lui, pentru a face afirmaţii despre unele schimbări intervenite care ar putea ridica un semn de întrebare cu privire la originea acestora.

Semnele, simptomele, schimbările de comportament în familie, în relaţiile cu grupul de prieteni, la şcoală, pot orienta pe observator spre adevărata origine a acestora. Este necesară multă diplomaţie, tact, înţelegere, răbdare, în comunicarea cu persoana vizată. Comunicarea cu tinerii care au ales consumul de droguri este de cele mai multe ori dificilă, greu de stabilit. Observatorul trebuie să inspire încredere tânărului consumator de droguri, de fapt încrederea trebuie să fie reciprocă. Comunicarea dintre părţi va avea la bază confidenţialitatea, tinerii care apelează la astfel de consilieri trebuie să fie asiguraţi că problemele fiecăruia dintre ei nu vor face obiectul analizelor publice nominale. Fără climatul de încredere reciprocă, nu pot exista adevărate consilieri şi nu pot fi obţinute rezultate în lupta cu „moartea albă”.

Subliniez din nou, necesitatea de a fi foarte vigilenţi în legătură cu toate semnele şi simptomele ce vor fi enumerate mai jos, semne şi simptome ce ar putea fi normale în comportamentul unor persoane. Niciodată, un semn sau un simptom ce poate l-am observat la un tânăr, nu ne îndreptăţeşte să afirmăm că este consecinţă a consumului de droguri! Concluziile pripite nu duc la rezultatele aşteptate!

Simptome fizice – în legătură cu consumul de droguri:

• intoxicaţie aparentă: stare generală de indispoziţie;
• pleoape căzute, obosite, ochi întredeschişi;
• ochi roşii;
• pupile dilatate sau contractate;
• ten schimbat, anormal de palid;
• modificări ale ritmului de somn;
• insomnie, pe un fond de oboseală cronică;
• somn la ore neobişnuite;
• îmbolnăviri dese, pe fondul scăderii rezistenţei organismului la infecţii;
• schimbarea vocii;
• guturai nejustificat, răguşeli dese;
• tuse slabă, sâcâitoare;
• dureri la nivelul toracelui;
• creşterea bruscă a apetitului sau modificarea acestuia;
• pierderi în greutate sau pierderea inexplicabilă a poftei de mâncare.

Schimbări de comportament:

• inexplicabile schimbări de dispoziţie, cu treceri rapide de la optimism exagerat la pesimism exagerat;
• depresie inexplicabilă;
• anxietate (frică permanentă) sau o proastă dispoziţie care persistă;
• reacţii exagerate la unele fapte sau la simple interpelări;
• egoism, lipsă de consideraţie pentru ceilalţi: prieteni, cunoştinţe sau persoane necunoscute;
• caracter ascuns;
• retragere din viaţa de familie, din colectiv, din anturajul de prieteni;
• pierderea bruscă a interesului faţă de unele activităţi pe care le îndrăgea înainte;
• lipsă de motivaţie pentru activităţi în general, plictiseală şi indiferenţă cronică;
• letargie – somnolenţă de lungă durată;
• lipsă de vlagă;
• pierderea remarcabilă a puterii de concentrare;
• pierderea memoriei imediate;
• schimbarea sistemului de valori, a idealurilor, a credinţelor;
• noi prieteni sau cunoştinţe pe care nu-i prezintă;
• conversaţii telefonice pe ascuns;
• persoane care sună la telefon şi refuză să-şi spună numele;
• persoane care închid telefonul când răspunde o voce necunoscută;
• absenţe inexplicabile de acasă, de la serviciu, de la şcoală;
• infracţiuni: furt de bani, bunuri, obiecte, valori etc.;
• dispariţia unor obiecte şi bunuri din casă care pot fi vândute uşor pentru procurarea banilor;
• purtarea ochelarilor de soare în momente nepotrivite.

Eventualele schimbările de comportament pot fi în legătură cu unele

Indicii fizice:

• pachete mici din aluminiu;
• miros specific de marijuana în cameră, impregnat în haine, păr;
• esenţe parfumate sau deodorante pentru încăperi;
• picături pentru ochi;
• ţigări rulate, tutun;
• ţigări pe jumătate scuturate şi mărunţite;
• cleştişori metalici, pensete, pentru ţigări cu marijuana, cu vârfurile înnegrite sau gudronate;
• foiţă de ţigări;
• prafuri, granule, comprimate, tablete, substanţe vegetale (resturi), ciuperci;
• capsule sau comprimate ne inscripţionate, de origine necunoscută;
• pipe, accesorii de pipă, filtre;
• cântar, trusă pentru experienţe chimice, vase de laborator, ustensile specifice;
• linguriţe, paie, lame de ras, oglinzi;
• pungi mici din plastic, flacoane mici din sticlă;
• cuţite cu capătul (vârful) ars;
• brichete, lampă cu spirt, arzător cu propan.

Important de reţinut este faptul că la constatarea unor „indicii fizice” din cele enumerate mai sus, dialogul cu tânărul rămâne elementul primordial. Orice imixtiune din partea unui apropiat în camera, spaţiul propriu, lucrurile etc. unui tânăr, poate agrava foarte mult situaţia. Acest tânăr poate deveni suspicios, fapt ce va dezvolta o neîncredere excesivă în toţi apropiaţii lui.

Schimbări înregistrate în mediul şcolar

• absenţe nejustificate de la şcoală, întârzieri repetate la ore;
• scăderea randamentului şcolar, a capacităţii de concentrare, a atenţiei;
• lipsa de participare la activităţile clasei;
• oboseală excesivă, somn sau somnolenţă în timpul orelor;
• ţinută neglijentă, haine sau igiena personală lăsând de dorit;
• indiferenţă, apatie;
• probleme de comportament necesitând măsuri disciplinare;
• apariţia unui nou grup de prieteni în locul celor „tradiţionali”.

Să presupunem că, un părinte, prieten(ă), educator etc., a aflat că cineva apropiat se droghează. Nu trebuie să vă lăsaţi cuprins de panică! Toate situaţiile au o  rezolvare. Vă prezentăm succint, o listă de etape şi de referinţe care vă pot ghida în primii paşi pe care trebuie să-i faceţi pe tărâmul „consumului de droguri”:

• nu intraţi în panică;
• nu vă culpabilizaţi;
• nu luaţi nici o decizie pripită;
• documentaţi-vă despre droguri şi aflaţi că nu toate drogurile creează dependenţă;
• nu începeţi o suită de reproşuri dacă cel dependent este sub influenţa drogului;
• apelaţi la sprijin din partea organismelor comunitare din zona dumneavoastră;
• dacă aveţi nevoie de sprijin, apelaţi la Centrul Judeţean de Prevenire şi Consiliere Antidrog Neamţ;
• informaţi-vă asupra drogurilor şi simptomelor aferente lor, pentru a înţelege mai bine modul în care acestea acţionează asupra toxicomanilor, atât din punct de vedere fizic cât şi psihic;
• învăţaţi să respectaţi opţiunile toxicomanului;
• cereţi toxicomanului să vă respecte şi el opţiunile;
• nu vă lăsaţi manipulaţi, aveţi tot dreptul să spuneţi NU;
• fiţi ferm în deciziile pe care le luaţi, în calitatea dumneavoastră de părinte, rudă, prieten sau educator;
• dacă toxicomanul nu locuieşte sub acelaşi acoperiş cu dumneavoastră, îi puteţi interzice accesul acestuia la dumneavoastră, atunci când se află sub influenţa drogului;
• stabiliţi clar cu persoana în cauză toate comportamentele pe care le consideraţi acceptabile şi pe acelea pe care nu le acceptaţi;

Important

• este de preferat să nu îi faceţi reproşuri, deoarece această atitudine poate provoca o serie de reacţii violente din partea toxicomanului;
• nu împrumutaţi niciodată bani dependentului pentru a-şi plăti o datorie contractată în vederea „cumpărării de droguri”, deoarece dumneavoastră nu aveţi de ce să vă asumaţi consecinţele nefaste ale acestei acţiuni.

Curele de dezintoxicare

Nu toate drogurile cer o cură de dezintoxicare la întreruperea consumului; aceasta depinde de tipul drogului de frecvenţa cu care este folosit şi de perioada în care l-a folosit. Până la cura de dezintoxicare, este un drum lung de parcurs. Să nu omiteţi că reuşita terapiei depinde de eforturile depuse de cel dependent. Dacă dependentul nu este pregătit să întreprindă demersul respectiv, va fi victima unor eşecuri continui. Nu puteţi face dumneavoastră cura în locul lui. Dependentul trebuie să-şi asume singur consecinţele opţiunii sale.

Transcriem mai jos o listă de elemente şi condiţii. Dacă nu le veţi putea îndeplini, etapa următoare spre vindecare va fi puternic compromisă.

• dependentul vrea cu adevărat să se lase;
• o cură poate reuşi dacă dependentul poate începe demersul;
• verificaţi credibilitatea grupului sau a organismului de întrajutorare;
• dependenţa psihică cere o serie de eforturi susţinute după completarea terapiei;
• o cură de dezintoxicare nu serveşte la nimic dacă dependentul nu cooperează şi după terapie;
• nu uitaţi că o recădere este totuşi un pas spre vindecare;
• nu aveţi încredere în acele organisme care vă promit o vindecare uşoară;
• feriţi-vă de drogurile substitut (înlocuitoare), acestea sunt legale însă creează o dependenţă psihică de loc de neglijat; cine consumă acest gen de substanţe trebuie să facă obligatoriu o cură de dezintoxicare;
• cura de dezintoxicare trebuie efectuată sub control medical foarte strict.

”Cunoașterea ne face liberi și sănătoși”

prof. Dumitru Nastasă, toxicolog/farmacolog