FOTO-GALERIE Un bărbat „locuia” cu mai mulţi câini într-un culcuş pe Pietricica
Județul Neamț rămâne una dintre cele mai fertile zone din țară privind artefactele din cultura eneolotică. După celebra descoperire a statuii de tip Venus la Piatra-Neamț (undeva în spatele restaurantului Căprioara), o altă descoperire aduce județul în prim-plan.
De această dată, Marius Irimia – cunoscut și pentru alte descoperiri similare – a scos la lumina zilei, după aproape 6.000 de ani, un topor din epoca eneolitică.
”Este vorba despre un topor de aramă, cu brațele dispuse “în cruce”, un braț cu tăișul orizontal și celălalt cu tăișul vertical, perpendicular unul pe celălalt, din perioada Cucuteni, una dintre cele mai misterioase civilizații ale eneoliticului de pe teritorul țării noastre. Chiar dacă la prima vedere, toporul pare o piesă banală, asemănându-se cu un târnacop miniatural, povestea lui este una fascinantă. Acest model de topor de aramă este printre primele modele apărute pe teritoriul României, în urmă cu aproximativ 6000 de ani. Acest tip de topor este considerat un simbol al puterii la comunitațile eneolitice, fie ca simbol individual (însemn al puterii sefului de trib, un fel de sceptru care simboliza autoritatea), fie ca simbol al intregii comunități. Era un obiect de valoare și de paradă, folosit în ceremoniile magico-religioase (ritualul de jerfire a unor animale)”, a explicat Marius Irimia.
Pasionat de astfel de descoperiri, Marius Irimia încearcă să reconstituie – pe baza unor cercetări – și povestea obiectelor pe care le descoperă.
”Acest tip de topor este foarte rar reprezentat pe teritoriul Moldovei, iar la nivelul județului Neamt, dacă nu ma înșel, s-a mai descoperit întâmplător un singur exemplar. Din zona unde am descoperit toporul, am adunat șă câteva fragmente de ceramică, care fuseseră scoase la suprafață în urma lucrărilor agricole. După cum se observă, ceramica este pictată, specifică perioadei Cucuteni. Pe unul dintre fragmente se poate observa simbolul OVALULUI, care reprezintă feminitatea, fertilitatea. Modelele geometrice pictate pe vasele cucuteniene nu erau întâmplătoare sau cu rol decorativ, ci reprezintă simboluri sacre: spirala, crucea și X, zvastica (cea pozitivă în sensul literei Z ), rombul, cercul, yin și yang, spiralele îngemănate, semne regăsite din neolitic până în prezent în satul românesc pe parcursul a cca. 8 milenii. Unul dintre simbolurile fundamentale pe care s-a format spiritualitatea culturii Cucuteni este spirala. Drumul în spirală este calea spre o altă lume. Spirala dublă poartă semnificația întoarcerii din aceea dimensiune, un traseu pe care probabil, preotesele cucuteniene îl cunoșteau. Pentru tradiția românească, spirala este drumul spre o altă lume, drum la capătul căruia este descoperită Marea Zeiță Mamă”, a scris Marius Irimia.
Descoperirea a fost făcută pe teritoriul comunei Mărgineni, la granița acesteia cu comunele Zănești si Podoleni.
Toporul, cât și fragmentele de ceramic au fost predate de Marius Irimia, conform legii, Direcției de Cultură Neamț.