Arătam în materialele precedente că ”drogurile inhalante” nu sunt o noutate pe scena drogurilor. Obiceiul a apărut în jurul anilor 1960, fiind inițiat de tinerii care ”adulmecau” diverse sorturi de lipici, inhalarea extinzându-se la o gamă din ce în ce mai largă de produse, cu precădere solvenți, adezivi, dizolvanți pentru repararea obiectelor din cauciuc, lacuri (lac de unghii pe bază de acetonă), dizolvanți pentru pictură, vopsele, produse petroliere (kerosen, gaz de brichetă, wite spirit), produse de scos pete (pe bază de tricloretilenă), gaz propulsor pentru spray-uri și aerosoli etc. Putem afirma că se înregistrează o adevărată toxicomanie generală de consumul abuziv al substanțelor volatile inhalante !
Și produsele de îngrijire cosmetice (pastă de dinți, săpun, cremă de ras, loțiuni antiseptice, șampon, balsam, mască de păr, cremă de față, fixativ, spună de păr, cremă de corp, gel de duș, lac de unghii, rimel, fond de ten, fard de pleoape, fard de obraz, ruj, detergent de vase, balsam de rufe, produse de menaj pentru baie și bucătărie etc.) alături de parfumuri și odorizante, sunt pline de chimicale nocive toxice care ne îmbolnăvesc, dăunând grav sănătății.
Pe unde pătrund toate aceste substanțe toxice în corpul nostru ? Prin piele și prin plămâni. Iată câteva noțiuni de anatomia și fiziologia acestor două organe.
Pielea este cel mai mare organ al corpului. Pielea este și cel mai mare organ de eliminare, evacuând zilnic o cantitate de reziduuri echivalentă cu cea evacuată în total de rinichi, intestine și plămâni. Pielea este învelișul exterior al corpului, oferind organismului sistemul de apărare împotriva agresiunii mediului înconjurător și condițiilor de dezvoltare a paraziților. Pielea este formată din două straturi distincte: epiderma, porțiunea care vine în contact direct cu mediul exterior, compusă la rândul ei din patru până la cinci straturi diferite; al doi-lea strat (sau primul strat interior) se numește dermă. Țesuturile subcutanate sunt dispuse imediat sub dermă, care adăpostește marea masă a arterelor, venelor, nervilor și glandelor principale care hrănesc pielea.
Pielea îndeplinește numeroase funcții, printre altele și aceea de reglare a temperaturii corpului, acest lucru producându-se prin intermediul arteriolelor (vase sanguine) și al glandelor sudoripare. Pielea este și cel mai mare organ senzitiv, exprimând atât senzațiile interne, cât și pe cele externe.
Mențineți permanent pielea cât mai curată, fiindcă ea își va îndeplini funcția de organ de eliminare a deșeurilor. În plus, o piele curată vă va face să vă simțiți mai curat. (”Boala nu este manifestarea unui lucru rău, ci mai degrabă lipsa unui lucru esențial” – dr. Bernard Jensen).
Plămânii sunt în număr de doi, situați în cavitatea pleurală și de o parte și de alta a sternului, coborând din regiunea superioară a toracelui până la diafragmă. Plămânii sunt organe ”spongioase”, de formă conică, care permit aerului din exterior (hrana lor) să pătrundă în organism și elimină gazele toxice și produși secundari. Partea superioară a plămânilor este conectată la faringe (cavitatea nazală) prin intermediul laringelui (zona coardelor vocale) și traheei. Plămânii sunt formați din lobi, lobuli, bronhii, bronhiole, alveole și un sac pleural (membrană).
Plămânii îndeplinesc o dublă funcție: de digerare și de eliminare.
Plămânii consumă elemente vitale: oxigen, hidrogen, azot și carbon, care pătrund în organism când inspirăm aerul, pentru a fi apoi utilizate de acesta drept catalizatori, combustibili și altele.
Plămânii funcționează și ca organ principal de evacuare, alături de colon, rinichi și piele. Oxigenul și celelalte substanțe inhalate în organism sunt transferate prin alveolele pulmonare în capilarele arteriale pulmonare, care le transmit mai departe către inimă, iar inima le pompează către întregul sistem. Produșii secundari ai acestor elemente sunt dioxidul de carbon și alte gaze, care îndeplinesc rolul de filtre pentru alte deșeuri și toxine pe care le inhalăm (particule de praf, chimicale, gaze etc.). Aceste deșeuri sunt eliminate prin intermediul capilarelor sistemului limfatic și a sistemului vascular, sau sunt eliminate prin tuse și expectorarea mucusului (sputa) care înglobează aceste toxine.
Alveolele pulmonare (saci de aer) au o membrană subțire, formată dintr-un singur strat de celule, care separă aerul de sânge. Plămânii omului conțin 300.000.000 de alveole (saci de aer) care permit unei cantități de aproape 10.000 litri de aer să fie transferată în sânge, în fiecare zi. Pentru efectuarea schimburilor de oxigen, plămânii dispun de o suprafață de peste 220 de metri pătrați.
Chimicalele nocive, toxice, din parfumuri și produsele cosmetice de îngrijire, pătrund în corpul fiecăruia din noi prin piele și prin plămâni. Prin piele absorbim toate substanțele care ajung direct în sânge, spre deosebire de substanțele ingerate, care sunt ”filtrate” mai întâi de organele interne, iar abia după aceea ajung în sânge. Putem afirma că substanțele absorbite prin piele sunt mai periculoase decât cele ingerate. Din acest motiv, trebuie să ne intereseze ce conținut au produsele de uz zilnic – șampon, săpun, gel de duș, gel intim, creme de față, mâini, picioare, demachiante, lacuri de unghii, acetone, toate produsele de machiaj, creme de corp, uleiuri de corp, de baie, săruri de baie, spumante, parfumuri etc. Trebuie să fim atenți, mai ales, la ce produse folosim pentru bebeluși și copii. Nu este corect sau normal să-i otrăvim cu bună știință și să-i expunem la diverse riscuri de boli și chiar de modificări de ADN.
Produsele de îngrijire și înfrumusețare, cosmeticele și parfumurile sunt toxice, conținând chimicale nocive pentru sănătatea umană ce se absorb prin piele, se acumulează în corp, producând efecte negative (boli) care nu se manifestă imediat, ci în timp. Atât femeile cât și bărbații trebuie să evite folosirea chimicalelor înainte de conceperea copilului, iar femeia gravidă trebuie să aibă grijă maximă ce otravă bagă în ea (indiferent cum). Printre problemele cauzate de chimicalele din parfumuri și cosmetice, putem aminti: dereglări hormonale, modificări ale ADN, cancer, malformații la copii și Alzheimer.
Deși este o certitudine faptul că parfumurile sunt toxice, oamenilor nu le pasă. Oamenii nu mai pot distinge între bine și rău, între normal și anormal, între util și inutil, între sănătos și nociv, între important și neimportant etc. În fața parfumurilor toxice, oamenii au de ales între ”o viață lungă și sănătoasă” versus ”plăcerea de a te da cu parfum” (sau creme, cosmetice etc.). Este aceeași alegere și în cazul ”alimentelor otravă” versus ”hrană sănătoasă”.
Parfumurile ascund până la 5.000 de chimicale diferite; unele sunt suspect sau dovedit cancerigene. Expunerea la parfumuri poate afecta sistemul nervos central, cauzând depresie, hiperactivitate, iritabilitate și alte schimbări comportamentale. Iată câteva ingrediente toxice din parfumuri și alte produse:
Propilen glicolul – se găsește în fond de ten, loțiuni, deodorante, apă de gură, pastă de dinți, produse pentru îngrijirea părului, cremă de ras etc. Provoacă iritații cutanate, inflamații și afecțiuni dermatologice.
EDTA – acid etilen diamino tetra acetic) – se găsește în produse spumante de igienă personală (spumant de baie, gel de duș, șampon, săpun și produse de curățare a tenului). Provoacă tulburări hormonale, cancer renal, cancer hepatic, afecțiuni dermatologice, renale ți intestinale.
Ulei mineral și derivatele sale – se găsește în aproape toate produsele cosmetice, fiind un ingredient din petrol. Provoacă îmbătrânirea prematură a pielii, distruge bariera imunitară naturală a pielii, împiedicând capacitatea pielii de a respira și de a absorbi substanțele necesare hidratării, afectează capacitatea pielii de a elimina toxinele, favorizează apariția acneei și a altor boli dermatologice. Se găsește sub numele: mineral oil, paraffin, petrolatum, vaselina.
Parfumurile sintetice și coloranții – se găsesc în majoritatea produselor de îngrijire corporală. Provoacă alergii, sunt cancerigene și afectează sistemul nervos. Se găsesc trecute cu denumirile: fragrance/parfum, FD&C sau D&C urmate de o culoare și un număr.
Lauret de sodiu și/sau lauril sulfat (SLES/SLS) – se găsește în apa de gură, șampoane, spumant de baie, produse pentru curățarea tenului, cremă/gel de bărbierit, pastă de dinți, gel de duș, detergenți, produse pentru spălarea mașinilor, produse cosmetice. Provoacă iritații cutanate / afecțiuni dermatologice, hepatice, renale, pulmonare și pancreatice. Poate afecta sistemul nervos central.
Ftalați – dietyl phthalate sau DEP – folosit în produsele de îngrijire și parfumuri ca solvent și denaturant al alcoolului, folosit la prepararea acestora. Ftalații sunt responsabili de modificarea ADN-ului spermatozoizilor, insuficiență pulmonară, infertilitate la bărbați. La femeile însărcinate expuse la DEP s-au constatat modificări în dezvoltarea organelor genitale ale fătului, cancer la sân.
Moscul sintetic – este folosit în toate produsele de îngrijire, pentru a da o aromă plăcută produsului respectiv. Moscul sintetic contaminează sângele uman și laptele matern, provoacă dereglări hormonale și probleme de natură ginecologică la femei. Din miile de substanțe artificiale care miros a mosc, ambră, păduri tropicale, curcubee pe mare, peste 90% provin din industria petrochimică. Benzenul, toluenul, acetona, alcoolul benzilic, sunt câteva din substanțele ce se găsesc în parfumurile sintetice, sunt toxice, cu reacții adverse asupra organismului, dînd naștere unor probleme majore: boli ale sistemului circulator, cardiac, limfatic și respirator, tahicardie, cancer de piele, leucemie etc.
Odorizantele de cameră – nu sunt decât un rezervor plin cu substanțe chimice, dăunătoare pentru omenire, în special pentru cei care suferă de afecțiuni respiratorii. Conțin substanțe chimice aparținând următoarelor categorii:
- Substanțe iritante și Bronhoconstrictoare
- Substanțe din clasa Genotoxice și Mutagene
- Substanțe Hepatotoxice (ucigași ai celulelor hepatice)
- Alergeni ai celulelor
- Neurotoxine
- Toxine reproductive
- Poluanți ai aerului din interior și substanțe chimice oxidante care produc compuși alergenici atunci când sunt expuse la aer.
Acest tip de produse nu este benefic nici pentru copii, nici pentru animale, nici pentru pacienții care suferă de afecțiuni respiratorii și dermatite alergice.
Redăm câteva ingrediente din odorizantele de cameră:
2-etil-hexanol – responsabil de producerea inflamațiilor. Stă la baza obținerii ftalaților.
Acetaldehida – blochează căile respiratorii, crește riscul pentru dezvoltarea cancerului tractului superior digestiv.
Acetat de benzil – provoacă leziuni la nivelul rinichilor, iritații ale tractului respirator, fiind asociat cu cancerul de pancreas.
Hexadecan sau Cetan – aditiv auto și plastifiant.
Diisobutirat pentanil trimetil – plastifiant în oja de unghii.
Dietilenă glicol monoetil eter – aditiv anti-îngheț.
Diclorohidrin, 1-3-dicloro-2-propanol sau 1-3 DCP – o substanță chimică cancerigenă, hepatotoxică și genotoxică. Diclorohidrinul este dovedit că provoacă cancer și leziuni hepatice.
Alcool denaturat – alcool denaturat cu o otravă – benzoat de denatoniu de metil, cetonă izobutil de metil, cetonă de etil, acetonă, benzoat de denatoniu.
Linalol – o terpenă care se oxidează ușor, formând produse alergene.
Limonen – un alergen de contact din familia terpenelor, afectează pielea și produce un asalt asupra căilor respiratorii a persoanelor atopice (persoane cu susceptibilitate genetică crescută de a dezvolta afecțiuni alergice).
Odorizante auto – oferă un miros plăcut la bord, însă conțin substanțe care îți pun sănătatea în pericol. Primele simptome care apar sunt durerile de cap și amețelile. Odorizantele se găsesc sub forma unui carton ce se agață de oglindă și sunt pline de substanțe periculoase despre care producătorii nu spun nimic. Iată câteva dintre aceste ingrediente:
Ftalați – folosiți și în industria auto, la producerea jucăriilor pentru copii, la vopseluri și pesticide, în industria cosmeticelor și a parfumurilor. Ftalații influențează negativ hormonul masculin testosteron fiind asociați cu probleme care țin de reproducere, pot afecta bebelușii din viața intrauterină, avort spontan sau malformații congenitale ale feților
Limonenul – un produs chimic din clasa terpenelor cu miros puternic de portocale, care produce alergii ale pielii, iritații la nivelul ochilor sau ale plămânilor.
Paradiclorbenzenul – substanță cu risc carcinogen.
Acetona – o toxină care afectează aproape toate organele vitale, sângele, tractul gastrointestinal și sistemul nervos.
Propanul – o toxină care afectează sistemul cardiovascular, sângele, inima, rinichii, ficatul, pielea, sistemul respirator.
Alte substanțe toxice – parfumul specific (are în compoziție peste 400 de ingrediente periculoase) putând provoca alergii grave, reacții de sufocare pentru pacienții care suferă de astm, afecțiuni gastrointestinale, tulburări neurologice, cefalee, benzenul (produce leucemie) și formaldehida care provoacă o formă de cancer a căilor respiratorii superioare, iritații ale ochilor, nasului, gâtului, pielii, dureri de cap, tulburări de somn, reacții alergice severe, crize de astm bronșic care pot duce la deces.
prof. Dumitru Nastasă, farmacolog/toxicolog
”Cunoașterea ne face liberi și sănătoși !”
