Intoxicaţia cronică și acută cu cafeină! Urmările pe termen scurt şi lung asupra organismului!

 

Efecte pe termen scurt:

După consumarea a 1-3 cafele mari (echivalentul a 100-300 mg cafeină), se instalează:

• o senzaţie moderată de bine,
• o îmbunătăţire a performanţelor verbale şi motorii,
• creşterea diurezei,
• stimulare cardiacă,
• creşterea peristaltismului intestinal,
• creşterea secreţiei gastrice acide şi
• o creştere uşoară a tensiunii arteriale.

Intoxicaţia acută:

Intoxicaţia acută cu cafeină apare după consumul a 3 cafele mari pentru o persoană neobişnuită cu cafeaua şi a 6 cafele mari, pentru consumatorii cronici de cafea. Echivalentul în cafeină este de la 300 mg la 600 mg. Intoxicaţiile acute cu cafeină reprezintă aproximativ 10% din numărul total de intoxicaţii.

Simptomele cele mai frecvente ale intoxicaţiilor acute cu cafeină sunt:

• anxietate (frică) generalizată;
• agitaţie psihomotorie;
• nelinişte;
• iritabilitate;
• înroşirea feţei;
• creşterea diurezei;
• greaţă;
• tulburări gastrointestinale;
• transpiraţii profuze;
• înţepături în degete;
• insomnie prin întârzierea adormirii, somn discontinuu şi trezire devreme.

Consumul de 1-2 cafele de către un individ neconsumator de cafea, îi produce acestuia o stare de excitaţie generală, cu palpitaţii, tremurături, insomnie, pentru o perioadă de 8-12 ore. Literatura citează cazuri în care se instalează o adevărată „beţie a cafelei”, stare în care se produc halucinaţii şi delir.

În cazul consumării a unei cantităţi de peste 1 gram cafeină (echivalentul a 10 cafele mari), apar: vorbire incoerentă, confuzie în gândire, aritmii cardiace, agitaţie marcată, ţiuituri în urechi (tinitus, acufene), halucinaţii vizuale luminoase.

Atunci când consumul este de peste 10 grame de cafeină, se produc convulsii tonico-clonice, insuficienţă respiratorie şi deces, situaţia fiind rară întrucât ar trebui ingerate aproximativ 100 de ceşti mari de cafea.

Consumatorii care prezintă tulburări la consumul de cafeină, sunt, de cele mai multe ori, predispuse la a consuma şi alte substanţe, de exemplu sedative şi hipnotice, pentru a contracara efectele neplăcute induse de cafeină. Consumul cronic de cafea se asociază de cele mai multe ori cu consumul de alcool (alcoolism).

Efecte adverse:

• cafeina induce tulburări de ritm cardiac la persoanele cu afecţiuni cardiace preexistente;
• cafeina determină creşterea secreţiei gastrice acide;
• consumul de cafeină se asociază cu boala fibrochistică a sânului la femei;
• sunt în studiu efectele cafeinei în legătură cu unele defecte la naştere, dacă femeile însărcinate au consumat cafea;
• încă nu sunt date solide care să asocieze consumul de cafeină cu cancerul.

Cafeina întruneşte toate caracteristicile unei substanţe de abuz:

* cafeina acţionează ca un factor de întărire pozitivă, la doze mici: 100 mg cafeină determină o stare de euforie, fapt ce induce un comportament de căutare a acestui efect cu repetarea consumului. La doze mari, 300 mg şi peste, cafeina induce o stare de anxietate crescută, efectul de întărire fiind absent;

* consumul cronic de cafeină determină instalarea toleranţei fizice la unele efecte şi, la întreruperea consumului, se instalează sindromul de abstinenţă.

• Consumul continuu, cronic de cafeină duce la instalarea toleranţei şi a dependenţei fizice faţă de această substanţă.

 

Consumul pe termen lung (cafeismul):

Consumul pe termen lung presupune instalarea obişnuinţei şi toleranţei (cu mărirea treptată a dozelor) în scopul obţinerii efectului iniţial.

Principalele tulburări ale cafeismului, sunt:

– tulburări nervoase: cefalee, dureri ale membrelor, tremurături ale extremităţilor, prurit, ameţeli, somn cu coşmaruri, viziuni de umbre şi imagini negre;

– tulburări psihice: tulburări caracteriale, încetinirea activităţilor practice, manii, stări delirante cu halucinaţii;

• tulburări digestive: anorexie, alternanţă între diaree şi constipaţie;
• tulburări cardio-vasculare: palpitaţii, tensiune arterială oscilantă;
• lipsă de dorinţă sexuală;
• scădere în greutate, mergând până la caşexie;
• la copii care consumă cafea, se înregistrează în plus, accese de spaimă nocturnă, care dispar la întreruperea consumului.

 

Sindromul de abstinenţă:

Sindromul de abstinenţă apare la persoanele care consumă zilnic cantităţi mari de cafea, peste 3-5 cafele mari, peste 300 mg cafeină.

Cele mai frecvente simptome sunt oboseala şi cefalea. Pe lângă acestea se mai înregistrează anxietate, iritabilitate, depresie, tulburări ale performanţelor fizice şi psihice, greaţă, vomă, dureri musculare şi dorinţa de a consuma cafeină.

Acest „cortegiu” de simptome se instalează la 12-24 de ore de la încetarea consumului de cafea, atinge un maxim la 24-48 de ore şi dispare după o săptămână.

 

10 motive importante pentru a evita cafeina:

1. Cafeina este un drog: creează dependenţă şi contribuie la producerea unor afecţiuni ca: anxietate, insomnie, boli de inimă, diabet, probleme oculare, afecţiuni ale sistemului digestiv şi renal, etc.
2. Industria cafelei ascunde efectele negative ale cafeinei: informaţiile negative ce ar trebui să însoţească produsele care conţin cafeină sunt omise de la prezentare consumatorilor, de către producători şi comercianţi.
3. Cereţi să fiţi informaţi: ce trebuie să consumaţi, cât de bine este, ce cantitate este inofensivă pentru copil şi pentru adult din cafea, ceai sau alte băuturi răcoritoare care conţin cafeină.
4. Cafeina nu dă energie consumatorului: ştiinţa nu a măsurat nici o creştere a energiei datorată cofeinei. Putem măsura în schimb nivelul de stres evidenţiat de hormonii de stres, creşterea tensiunii arteriale etc., ca efecte negative.
5. Modalităţi de creştere a energiei corpului: sunt multe metode de creştere a energiei corpului, printre care: alimentaţie echilibrată şi sănătoasă, fără excese de nici un fel, gândire pozitivă, să ne apropiem de natură, meditând, evitând sedentarismul, blazarea, rutina etc. În acest mod, organismul va fi mai energic, cu mai multă poftă de viaţă, nefiind nevoie de drogare zilnică cu cafeină.
6. Cafeina nu îmbunătăţeşte memoria şi nu ajută la procesul de învăţare: studiile demonstrează că o cantitate normală de cafeină consumată (o ceaşcă de cafea), reduce fluxul cerebral cu aproximativ 30%. Faptul presupune o cantitate redusă de oxigen în creier cu reducerea proceselor de memorare şi învăţare.
7. Cafeina nu vă face un serviciu: cafeina nu produce o stare de bine; dacă dăm cafeină unui individ care nu este consumator de cafea, acesta nu se va simţi mai bine, nu va avea o dispoziţie mai bună. Din contra, se va simţi tensionat şi neconfortabil. La un individ consumator de cafea, cafeina ajută la evitarea depresiei şi a oboselii ce se asociază cu renunţarea la un drog. Acest aspect este scenariul clasic în cazul drogurilor: dacă privezi pe un fumător de ţigările lui, el se va simţi mizerabil; dându-i o ţigară, el se va simţi mult mai bine. Acest fapt nu înseamnă că ţigările îi fac bine sau îi aduc vreun beneficiu.
8. Sănătatea femeilor: cafeina este mult mai periculoasă pentru femei, afectând masa osoasă şi crescând riscul de fracturi. Cafeina este un factor hotărâtor în apariţia bolilor de inimă, anxietăţii, a complicaţiilor apărute la menopauză, în sindromul premenstrual, anemiei, oboselii cronice, depresiei, a problemelor de fertilitate şi graviditate.
9. Sănătatea copiilor: industria cafeinei adoptă strategii de atragere a copiilor de mici, canalizându-i spre viitori consumatori pe termen lung. Băuturile răcoritoare şi dulciurile care conţin cafeină în compoziţia lor, ignoră studiile şi departamentele de sănătate şi se adresează direct copiilor, punând în pericol sănătatea unei întregi generaţii.
10. Ecologie: pesticide, ploi acide, distrugerea pădurilor şi alte urmări nedorite: Cafeaua este produsul agricol cu cea mai mare răspândire din lume. Se cultivă şi se prelucrează mai multă cafea decât orez sau cereale, decât fructe, legume sau alte produse. Cafeaua este numărul 1 în agricultură. De fapt, este numărul 3 în rândul produselor importate, după petrol şi metale strategice, mai mult decât automobile, oţel şi alte tehnologii. Vă întrebaţi de ce un aşa nivel al producţiei de cafea? Răspuns: pentru că este un drog!

Cafeaua este ramura cu cea mai mare importanţă din mărfurile agricole, crescând în regiuni în care nu există restricţii prea multe privind utilizarea pesticidelor. Impactul asupra mediului înconjurător este înfiorător.

Cafeaua creşte în zone tropicale şi pentru cultivarea ei s-au distrus şi se distrug pădurile tropicale. Recoltarea cafelei presupune o muncă teribilă. Cafeaua este o sămânţă care se găseşte într-un copac. Fructele de cafea nu se coc toate odată şi se culeg manual. Din aproximativ 2000 de fructe de cafea, fiecare fruct având două seminţe, se produce aproape o jumătate de kilogram de cafea prăjită. Un copac de cafea produce numai aproximativ un kilogram de cafea prelucrată pe an şi necesită 4-5 ani pentru a produce prima recoltă.

Lumea solicită 6 bilioane de kilograme de cafea pe an. Dacă un copac produce în medie un kilogram de cafea pe an, aceste 6 bilioane de kilograme sunt produse de 6 bilioane de arbori de cafea. Acest aspect, necesită 60 milioane de pogoane din cel mai fertil pământ pentru creşterea acestor copaci care oferă un produs a cărei valoare nutritivă este discutabilă, putând vorbi chiar de proprietăţi antinutritive care influenţează semnificativ starea de sănătate a populaţiei.

Încercaţi să beţi în loc de cafeaua obişnuită, de câteva ori pe zi, câte un pahar cu apă în care a-ţi stors o lămâie: este o băutură sănătoasă, plăcută, care se poate consuma atât caldă cât şi rece.

„Cunoașterea ne face liberi și sănătoși”

prof. Dumitru Nastasă, toxicolog/farmacolog