ISSN 2457 - 3973

Parcul Tineretului Piatra-Neamţ găzduieşte de astăzi Festivalul „Lada cu zestre”

În calendarul anual al manifestărilor de profil, “Târgul de la Piatra”, așa cum îi spun meșterii populari, este un reper important, pregătit îndelung.

Din 2006, aici se reunesc creatori ai artei populare din cele mai diverse domenii: industrie casnică, prelucrarea lemnului, olărit, încondeiat ouă, împletituri, podoabe.

De-a lungul timpului s-au legat prietenii între participanți, între aceștia și public, festivalul fiind așteptat de iubitorii artei populare din Piatra-Neamț.

Această nouă ediție aduce în atenția publicului invitați care revin cu drag, dar și nume noi care ne onorează cu prezența.

Ștefan Mischiu face parte dintre olarii renumiți care au contribuit la introducerea ceramicii de Horezu în Patrimoniul Cultural Imaterial UNESCO în 2012.

Reprezentant (alături de alte familii precum Bâscu și Iorga prezente în edițiile anterioare) al vestitului centru de olărit din Oltenia, meșterul popular este un demn urmaș care duce mai departe ceramica cu influență orientală, renăscută în epoca brâncovenească, ușor recognoscibilă prin frumusețea decorului, emblemă fiind cocoșul.

Năzdrăvana pasăre considerată un symbol solar vestește destrămarea întunericului, măsoară timpul, reprezintă reînvierea și nemurirea sufletului. Alte motive întâlnite pe ceramica de Horezu sunt pomul vieții, șarpele, stelele, spirala, soarele, coada de păun, spicul.

Din alt colț de țară, de la Oradea, vine Francisc Egyed, un artist care realizează și cântă la vechi instrumente. Cu tulnicul, toba, drâmba, țitera, poate purta ascultătorul într-o veche lume a sunetelor pline de mesaje sau a unei muzici tihnite.

Îndrăgostit de Piatra-Neamț, Alexandru Rotar din Mureș revine cu drag la festival. Meșter cunoscut în toată țara, provenit dintr-o familie de sticlari, lucrează de aproape jumătate de secol. În mâinile sale, cu îndemânare și talent, focul transformă sticla într-o gamă variată de obiecte, de la recipiente la bijuterii fine. Piesele sale au fost vândute în numeroase țări din Europa și în America. Dincolo de regretul că (încă) nu are cui transmite tradiția, e mulțumirea că, la fiecare apariție public, este înconjurat de copii și adulți care admiră fascinantele transformări ale sticlei.

Rozica Măldărășeanu de la Vălenii de Munte, Prahova, și-a făcut mulți prieteni la Piatra-Neamț, concitadinii noștri apreciind covoarele lucrate tradițional ori tapiseriile cu motive vechi sau inspirate din diverse opere de artă. Povestea din spatele fiecărei țesături este spusă cu talent de iscusita doamnă, totdeauna îmbrăcată în portul popular al zonei din care provine.

Ca de obicei, cei mai mulți meșteri sunt din Moldova, Neamțul fiind foarte bine reprezentat.

Ion Albu din Timișești este singurul meșter din județ care a primit titlul onorific de Tezaur Uman Viu. Recunoscut de comunitatea locală, dar și la nivel național ca purtător, păstrător și creator de patrimoniu imaterial, este un important transmițător al culturii tradiționale. Urmaș al creatorului de măști Neculai Popa din Târpești, Ion Albu și-a dezvoltat propria identitate artistică. A creat măști pentru ansamblul „Așa-i datina la noi” pe care îl conduce din 1978, pentru diverse entități culturale și persoane fizice, a expus la muzee.
Fiecare din cei peste 50 de meșteri participanți la festival are o biografie bogată, o poveste despre viața sa și dragostea pentru arta populară, despre simbolurile ancestrale care au străbătut timpul și sunt, și acum, incizate în lemn, cusute pe cămăși, țesute în covoare sau pictate pe ceramică, despre simboluri și teme creștine.

Festivalul este completat de o lansare de carte, Marcel Lutic, Timpul sacru.

Sărbătorile de altădată, editura Vasiliana ’98, Iași, 2022, care va avea loc vineri, 27 mai, ora 17.00, la Muzeul de Artă Piatra-Neamț. O incursiune într-o lume care se orienta și după alte calendare, sărbători, ritualuri, superstiții care s-au pierdut sau se mai păstrează încă. Această a treia ediție a lucrării, revizuită și adăugită, va fi prezentată de scriitorul Adrian G. Romila, important prozator al generației tinere și subtil cunoscător al creației folclorice, doctor în antropologie culturală, critic literar.

Sâmbătă, 28 mai, în cadrul acestei ediții, va avea loc Adunarea generală a Asociației Meșterilor Populari din Moldova.

Pentru iubitorii festivalului se organizează un photocorner și o tombolă cu premii constând în obiecte de artă populară.

Ca în fiecare an, un meșter popular va primi Premiul “Neculai Popa”, o recunoaștere a valorii creației artistice.

Festivalul de Artă Populară „Lada cu zestre” este un eveniment organizat de Muzeul de Etnografie Piatra-Neamț. Acesta face parte din Complexul Muzeal Național Neamț, instituție de importanță națională, care își aduce contribuția la dezvoltarea și consolidarea identității locale și regionale.

Asociația Meșterilor Populari din Moldova a fost înfiinţată oficial la Iaşi, pe 4 martie 2004, ca urmare a interesului manifestat de meşterii populari din Moldova pentru păstrarea şi valorificarea meşteşugurilor tradiționale, a celor artistice în primul rând. După aproape două decenii de activitate, AMPM are circa 120 de membri din întreaga ţară şi din Basarabia, cei mai mulţi reprezentând cu pasiune următoarele domenii: prelucrarea lemnului, încondeierea ouălor, împletituri, industrie casnică (port popular și textile), ceramică ș.a.

Criteriile de acceptare în asociaţie vizează, în special, păstrarea, cu prioritate, a spiritului artei populare.

Articolul anterior

Ciprian Şerban (vicepreşedinte Camera Deputaţilor): „10 realizări PSD în 6 luni de guvernare!”

Articolul următor

Cei 8 care au dat şpagă la Serviciul de Ambulanţă Neamţ, propuşi pentru arestare preventivă de DNA

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.